George Pop de Băsești a făcut parte, alături de Ion Rațiu și Vasile Lucaciu, din Miscarea Memorandistă – al carei scop era autonomia Transilvaniei, cerută chiar împăratului austro-ungar, Franz Iosef de Habsburg. Cererile au avut ecou în rândul opiniei publice europene, dar liderii Mișcării au plătit cu libertatea. Lupta pentru idealul unirii Transilvaniei cu România a fost o preocupare constantă a "patriahului cauzei românești", George Pop de Băsești.
Acesta are un loc bine ancorat în istorie, întrucât numele lui este legat de Marea Unire, ideal căruia el și-a dedicat o bună parte din viață. A apucat să se bucure de împlinirea lui doar câteva luni. El este considerat, în mod just, ca fiind cea mai proeminentă figură a intelectualității laice din nord-vestul țării în perioada dintre a doua jumătate a secolului al 19-lea și începutul secolului 20.
De altfel, biografia lui stă mărturie acestei prezentări. Începând din 1881 a fost vicepreședinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, iar din 1902 până în 1918 este președinte al partidului. A fost și deputat în parlamentul din Ungaria (1872 - 1881), reprezentant al cercului electoral Cehu Silvaniei.
Unul dintre cele mai importante roluri pe care le-a jucat în istorie a fost acela de lider al Mișcării Memorandiste. Cererile politice formulate de politicienii români atunci includeau autonomia Transilvaniei și sporirea drepturilor românilor din Transilvania, regiune aflată atunci sub controlul Austro-Ungariei. Sacrificiul său de după acest episod a dat măsura curajului său în idealul de unificare: a fost arestat la scurt timp după, în cadrul procesului memorandiştilor de la Cluj, care a avut loc în 1894.
Punctul culminant al rolului său în istorie a venit la 1 decembrie 1918, ziua-simbol care a dat răsplata eforturilor depuse de George Pop pentru emanciparea națiunii române din Transilvania. A fost atunci încredințat cu onorabila sarcină de a prezida lucrările Adunări Naționale de la Alba Iulia, fiind ales apoi și președinte al Marelui Sfat Național al Transilvaniei, organul legislativ provizoriu.
Fără îndoială, momentul a fost trăit la adevărata lui însemnătate de către marele patriot, însă pe drumul făcut înapoi spre casă s-a îmbolnăvit grav și a decedat pe 23 februarie 1919.
Ca gest de dăruire, George Pop de Băsești a ales să-și doneze întreaga avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului. Pe terenul donat Mitropoliei a fost ridicată noua biserică greco-catolică din Băseşti, sfiinţită în anul 2005.
Sursa foto: Marius Ionuțaș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu