ASTRA și George Pop de Băsești

 La 23 octombrie1861, s-a înfiinţat, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918.

ASTRA a fost prima instituţie culturală centrală a românilor din Transilvania care a jucat un rol important în emanciparea culturală şi politică a naţiunii române, având ca scop de a răspândi cultura în rândul poporului, de a sprijini elevii şi meseriaşii săraci cu burse, de a edita şi premia lucrări, „de a concentra puterile cele risipite ale singuraticilor şi lumina culturei - ca un bun comun al tuturor - să se reverse peste toţi fiii poporului român”.

Începând cu 1866, George Pop de Băsești participa la diferite manifestări și acțiuni organizate de ASTRA.

În condițiile legii școlare din 1879, Legea Trefort, ce prevedea introducerea obligatorie a limbii maghiare în şcolile poporale şi confesionale, George Pop a creat și susținut școli în limba română, demonstrând rolul decisiv al limbii naționale în supraviețuirea poporului român, subliniind preeminența factorului lingvistic în fața celui etnic, arătând că limba este un giuvaer mai prețios decât viața însăși.

George Pop de Băsești a fost un nobil generos, ctitor de cultură, sprijinitor al ţărănimii, al orfanilor și văduvelor, un luptător neobosit pentru emancipare națională a românilor.

Fiind un bun cunoscător al științei agricole, a împărtășit experiența în lucrarea “Economia cîmpului”. În 1914, întemeiază prin testament “Fundația George Pop de Basești și fiica lui Elena”, care avea scopul de a înființa școli de agricultură pentru copiii de la sate, cei mai merituoși învățăcei urmând să primească animale și unelte de muncă, iar dascălii lor susținere materială, fiind convins că educarea minții este esențială, știind că sufletul se lărgește prin rugăciune, iar mintea se subțiază prin învățătură.

George Pop de Băsești și-a donat întreaga sa avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului "cu acel scop și acel mandat ca, din această avere, să se înființeze spre mărirea Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării culturale a poporului român o fundație perpetuă și neschimbată", iar scopul fundației va fi de promovare a culturii poporului române.

Foto: Membrii ASTREI la Șimleul Silvaniei în august 1908.

Rădăcini...

Oriunde am pleca, oricât am trudi, locul unde am zărit primul răsărit de soare, sălașul natal, nimeni și nimic nu-l poate înstrăina, rămânând înrădăcinat pentru vecie, constituind mereu reperul de referință de la care am pornit pe drumul vieții lumești.

Localitatea Băsești este leagănul copilăriei mele, satul străbătut de un un afluient al râului Sălaj, fiind arealul spre care zburătăcesc ori de câte ori mă apasă dorul de Acasă.

Săptâmâna aceasta am avut bucuria de a colinda și în fapt pe cărările copilăriei, trecând, alături de fratele meu, pragul satului natal, ocazie fericită de a mă întâlni cu câțiva dintre băsășteni, de a trece pe la cei dragi ce nu mai sunt printre noi, părinții, fratele nostru și rudenii și cunoscuți, apoi pe la casa părintească.

Unul dintre locuri pe unde am zăbovit a fost și primăria comunei Băsești. Acolo l-am întâlnit pe primarul Ioan Călăuz, pe viceprimarul Blidar Vasile, pe secretarul general Pop Florin și pe alți funcționari din cadrul acestei instituții. Primarul localității a avut disponibilitatea de a ne prezenta noua clădire a primăriei comunei, proiectele administrativ-culturale, între care la loc de cinste se află cel care ar întregi curtea casei memoriale, un proiect amplu, cuprinzând un amfiteatru de 350 locuri, reabilitarea magaziei unde la parter e prevăzut o sala de conferință, iar la etaje 6 camere mobilate rustic, unde vor putea fi cazați scriitori care vor dori să stea câteva zile pe la Băsești și să scrie și despre Băsești, inclusiv cei care vor participa la Festivalul de literatură și colecțiile de istorie “George Pop de Basești”, festival ce acordă marele premiu celei mai bune cărți de istorie a Transilvaniei nou apărute. La una dintre ediții marele premiu a fost luat de Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și de Ioan Bolovan pentru cartea “Istoria Transilvaniei “. Proiectul mai prevede extinderea aleilor, bănci, iluminatoare, foișoare unde vizitatorii să poată sta. Dacă Băseștiul va avea așa ceva, va fi un lucru absolut deosebit. De asemenea, edilul șef ne-a vorbit despre investițiile în derulare, dar și despre problemele locale cu care se confruntă comuna. Apreciez cele relatate de primarul Ioan Călăuz și-i mulțumesc și pe această cale pentru modul în care a schimbat fața localității Băsești. Pentru cei ce nu au trecut pragul localității Băsești țin să precizez aspecte ce descriu în mod elocvent fața localității: toate drumurile sunt asfaltate, acum se lucrează la betonarea șanțurilor și la realizarea de poduri la fiecare casă, există sistem de canalizare și apă potabilă, de asemenea, de salubrizare selectivă a deșeurilor, și în timp scurt magistrala de gaz va ajunge și la Băsești, unul dintre motive pentru care am trecut pe la primărie, unul dintre terenurile noastre fiind intersectat de magistrala de gaz... Ca întotdeauna, există loc de mai bine, însă am convingerea că localitatea Băsești arată foarte bine în raport cu fondurile de care dispune.

Când am plecat din Băsești, ne-am luat cu noi desagul de gânduri bune, bucuria că am ajuns din nou în locul unde ne avem rădăcinile...

Corul satului Băsești...

În comuna Băsești ia ființă, în 1887, primul cor din zona Codrului, „corul plugarilor”, care prin activitatea sa culturală, patriotică și religioasă, a contribuit la promovarea spiritului românesc și creștinesc de pe aceste plaiuri.

Grație cunoștințelor muzicale ale învățătorului Ioan Chira, în 1889, acesta a pus bazele și unui cor de copii. Corul din Băsești a participat la anumite manifestări românești din județ și a cântat în cadrul tradiționalelor adunări ale Despărțământului sălăjean- chiorean al Astrei.

În 1910 la conducerea corului este adus învățătorul Dariu Pop de la școala din satul Bulgari. Prin caracterul său energic și prin vastele sale cunoștințe muzicale a izbutit să ridice calitatea artistică a formației corale la un superior standar competitiv. El s-a ocupat îndeosebi de corul bărbătesc bisericesc, fiind plătit de George Pop de Băsești, care îi cinstea pe coriștii foarte buni în coroane.

În vara lui 1911, corul satului a participat la concursul de la Mădăras, reușind să câștige locul I și apoi să susțină concerte la Craidorolț și Satu Mare. Pentru că s-au cântat cântece naționale, ce nu erau pe placul stăpânirii maghiare, dirijorul Dariu Pop a fost dat în judecată, iar după proces el nu s-a mai întors la Băsești.

În timpul războiului, corul nu a activat din lipsa dirijorului și din cauza chemării bărbaților la război.

Renașterea corului s-a datorat învățătorului Petre Robu, ce a activat timp de doi ani, în 1919 și 1920.

În vara anului 1921 corul este condus de țăranul Dumitru Pop (al lui Ghiurichi), ce era și cantor la biserică(1917-1920). A prezentat concerte cu prilejul conferințelor ținute de preotul Alexandru Achim și Vasile Robu în satele învecinate. În 1921 corul a fost dirijat de Simion Todică.

În 1 noiembrie 1921, a primit titularizarea la școala din Băsești învățătorul Vaile Robu, ce a înființat un distins cor de copii și a preluat, totodată, destinele “corului plugarilor”, dându-i sens și permanență. Corul a prezentat un program artistic de o mare vibrație patriotică cu ocazia inaugurării monumentului eroilor din 15 august 1934. Atunci s-a cântat „Marșul lui Tudor” de A. Popovici, „Răsunetul” de Anton Pann, „Românul” de Ciprian Porumbescu, „Ștefan Vodă” de G. Musicescu, „Dorul ardeleanului”. S-a jucat piesa „Pe aici nu se trece” de Corneliu Moldovan și Mircea Rădulescu. Cât de grandios trebuie să fi fost acest spectacol patronat de Elena Hossu-Longin și de ASTRA sălăjeană, dacă el a rămas viu în memoria locului! Peste tot , la Urmeniș, Asuaj, Oarța, Bârsău, corul se bucura de mare apreciere, iar munca dirijorului de prețuirea cuvenită... De menționat câteva manifestări la care s-a participat: în august 1930 corul este prezent la Tohat, la o serbare omagială închinată poetului Petre Dulfu. La 10 mai 1935 , participă la un mare concurs de coruri sătești la Zalău, fiecare cor trebuind să cânte în mod obligatoriu trei cântece patriotice impuse și unul la alegere.

Permanenta activitate a corului e menționată de presa vremii: “La Băsești funcționa corul, care la diferite ocaziuni întregește programul adunărilor generale ale despărțământului cu cântece românești, a organizat concerte, al căror venit bănesc a fost menit să contribuie la înzestrarea armatei și alinarea suferințelor celor concentrați.”

Din spusele bătrânilor aflăm că prin anul 1938 corul bărbătesc este reîmprospătat, de el ocupându-se dirijorul Ember Nicolae, adus de doamna Elena Pop. În acest an participă la festivitatea de Ziua Eroilor ce a avut loc la Hodod de ziua Înălțării Domnului. Transportul a fost asigurat de fiica lui George Pop, ce a pus căruțele Curții la dispoziția coriștilor. În 1938, corul a luat parte la sfințirea clopotului de la bisrica ortodoxă din Cehu Silvaniei, iar în 1939 este prezent și dă răspunsurile la slujba sfințirii aceleași biserici. De la această dată corul bisericii, dar și corul satului, a fost preluat de Silaghi Gligor, după el urmând cantorul Pop Gheorghe (1936-1989).

În perioada ocupației hortiste, formația corală din Băsești nu a activat. După aceea încă patru ani va fi condusă de Vasile Robu. Începând cu 1957 până în 1963 corul este dirijat de învățătorul Aurel Fălăuș.

Din anul 1964, intervine o pauză de mai mulți ani, corul fiind refăcut în 1973 de dirijorul maramureșan Valentin Băințan, având în componență 70 de persoane din rândul țăranilor și intelectualilor.

Încă din 1973, corul e condus de Ambrozie Pop din localitate. În februarie 1977, corul din Băsești, condus de acest fiu al satului, participă la sărbătorirea centenarului independenței de stat a României, iar în noiembrie 1977 cântă la dezvelirea bustului marelui luptător național George Pop.

În jurul anului 1980, corul s-a dezmembrat, dispărând, din păcate, ultima formație tradițională din zona Codrului.

În schimb, corul bisericesc și-a continuat activitatea , fiind dirijat de cantorul Pop Gheorghe. Cu talentul său poetic de excepție, cu vocea melodioasă și cu o charismă dirijorală admirabilă acest iscusit dirijor bisericesc a împodobit decenii cântarea de la strană și a condus corul, reușind să creeze o ambianță cerească în lăcașul de închinare. După trecerea sa în veșnicie, locul acestuia a fost luat de cantorul Buga Ilie.

După câteva decenii de inactivitate, Corul Plugarilor din Băsești a renăscut sub bagheta dirijorală a lui Marius Remeș.