S-a întâmplat în 20 ianuarie...

În zilele de 8-9 ianuarie/20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român (PNR) s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegând ca preşedinte al partidului pe doctor Ioan Raţiu. Totodată, s-a hotărât elaborarea unui "Memorandum" al românilor, adresat împăratului de la Viena, Franz Joseph.

Memorandumul a susţinut revendicările românilor din imperiu şi a denunţat politica de asuprire naţională şi intoleranţa practicată de guvernul de la Budapesta. Împăratul Franz Joseph a refuzat să primească delegaţia "memorandiştilor", iar semnatarii şi conducătorii acţiunii au fost trimişi în judecată. Între 25 aprilie şi 25 mai 1894, s-a desfăşurat la Cluj "procesul memorandiştilor", în urma căruia 15 membri ai Comitetului Central al PNR, în frunte cu Ioan Raţiu, au fost condamnaţi la închisoare.

Pro­cesul memorandiş­tilor a stârnit un val de indignare în întreaga Europă. La proces au participat peste 30 de ziarişti străini care au înregistrat "chipul plin de far­mec şi dis­tincţiune, zvelt, cu bar­bă că­runtă", al lui George Pop de Băseşti, figura de "voievod" a lui Ioan Raţiu, cal­mul preotului Vasile Lucaciu "ras pe faţă, cu acel cap fin de­se­nat, care trecea de frumuseţe pe acele vremuri". În total, me­morandiştii au fost condamnaţi la 32 de ani de închisoare ­ la Vacz şi Seghedin. Geor­ge Pop de Bă­seşti a făcut un an de închisoare, la Vacz. După ros­tirea verdictului ­ "vinovaţi", dr. Raţiu s-a ridicat din boxa acuza­ţilor şi a rostit "crezul" care i-a făcut pe românii ardeleni să nu aban­do­neze lupta până la Unirea din 1918: "Ce se discută aici este însăşi existenţa popo­rului ro­mân. Existenţa unui po­por însă nu se discută - se afir­mă. De aceea nu mai suntem aici acu­zaţi, suntem acuzatori. Noi am lucrat numai ca man­datari ai po­porului român şi un popor în­treg nu poate fi tras la bara ju­decă­torească".

La 16/28 iulie 1894, guvernatorul ungar a interzis activitatea Partidului Naţional Român, invocând drept pretext lipsa unui statut şi existenţa unor legături cu elemente din străinătate (a doua interdicţie a PNR). Răsunetul internaţional, favorabil "memorandiştilor" a făcut ca împăratul Franz Joseph să hotărască amnistierea acestora.

Mişcarea memorandistă a fost cea mai importantă acţiune naţională care a pregătit Marea Unire de la 1918. A îndreptat linia tactică a Partidului Naţional Român spre activismul politic şi a întărit sentimentul naţional împotriva dualismului austro-ungar, proiectând problema românească în conştiinţa europeană.

De Ziua Culturii Naționale...

 

Luptător pentru cauza românismului, George Pop de Băsești, apreciat de contemporani ca fiind „Bătrânul Naţiei" sau „Patriarhul cauzei româneşti”, a fost permanent un susținător al culturii naționale.

Începând cu 1866, George Pop participa la diferite manifestări și acțiuni organizate de “ASTRA”-Asociațiune înființată pentru ridicarea conștiinței naționale, prin culturalizarea românilor, convins fiind că dezideratele naționale pot fi înfăptuite prin acțiunile de luminare ale poporului. George Pop de Băsești a devenit unul din marii sprijinitori ai societăților culturale ale românilor din Transilvania, începând cu cele studențești “,Iulia”, “Junimea” şi terminând cu “reuniunile” femeilor de la Brașov și Sălaj, colaborând cu ziariști și oameni de cultură de la publicații de prestigiu cum ar fi: ”Tribuna”,”Gazeta Transilvaniei”, "Familia" și ”Observatorul”.

În condițiile legii școlare din 1879, George Pop a creat școli în limba română, demonstrând rolul decisiv al limbii naționale în supraviețuirea poporului român, subliniind preeminența factorului lingvistic în fața celui etnic, arătând că limba este un giuvaer mai prețios decât viața însăși. În acea perioadă, românii din Transilvania se aflau într-o stare politică și socială dezastruoasă, mai ales după instaurarea dualismului austro-ungar, a politicii Vienei imperiale, acest “putregai de pudră și parfum” a săvârșit a treia mare trădare a poporului român, după ce l-a trădat pe Horea, apoi pe Iancu…

În 1914, George Pop întemeiază prin testament “Fundația George Pop de Basești și fiica lui Elena”, care avea scopul de a înființa școli de agricultură pentru copiii de la sate, cei mai merituoși învățăcei urmând să primească animale și unelte de muncă, iar dascălii lor susținere materială.

Personalități de elită ale vieții politice și culturale, precum: George Barițiu, Valeriu Braniște, Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu, Ion Rațiu, Vaida-Voievod, Vasile Godiș, Iosif Vulcan( nașul literar al poetului MIHAI EMINESCU) l-au prețuit pe badea George și i-au oferit iubirea lor prietenească și edificatoare.

Spre apusul vieţii, George Pop de Băseşti şi-a donat întreaga avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului, cerând ca „din această avere, să se înființeze spre mărirea Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării culturale a poporului român o fundație perpetuă și neschimbată”.

Format în duhul corifeilor Școlii Ardelene, ale căror opere le-a cunoscut, el a sprijinit cultura națională încât, pe bună dreptate, Iuliu Maniu afirma despre "Bătrânul Nației": „Dacă neamul românesc a fost civilizat și disciplinat, se datorește norocului că a avut un comandant care întrecea însuși neamul”.

Închei, folosind cuvintele poetului pătimirii noastre, Octavian Goga: “Înfățișarea lui impunea un aspect de demnitate și curățenie morală, împrumutând frământărilor dimprejur o haină de vetustitate severă, legându-ne de continuitatea aspirațiilor din vechime și dându-ne tuturor senzația binefăcătoare că lupta pe care o ducem e perfect legitimă și credințele noastre vin de demult, de foarte departe… E un capitol de istorie în cripta de la Băsești. Epigoni ai țării mele, duceți-vă la ea să învățați dragostea de neam!”

La Mulți Ani binecuvântați tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezatorul!

 

Primarul comunei Băsești, dr. Ioan Călăuz, a avut amabilitatea de a-mi prezenta, odinioară, câteva dintre proiectele pe linie istorico-culturală ale Băseștiului.

Pentru zona din spatele casei memoriale există un proiect finalizat, amplasat dincolo de casa memorială, cu scena și un amfiteatru de 350 locuri, cu reabilitarea magaziei unde la parter e prevăzut o sala de conferință, iar la etaje 6 camere mobilate rustic, unde vor putea fi cazați scriitori care vor dori să stea câteva zile pe la Băsești și să scrie și despre Băsești, inclusiv cei care vor participa la Festivalul de literatură și colecțiile de istorie George Pop de Basești.

Proiectul mai prevede extindera aleilor, bănci, iluminatoare, foișoare unde vizitatorii să poată sta.

La cimitir, unde se află monumentul funerar al familiei Pop de Băsești, sunt multe de făcut. În primul rând, mormintele părinților lui George Pop, Petre Pop de Băsești cel Tânăr și Suzana Pop de Turț. Mormintele sunt în perimetrul împrejmuit unde e și mormântul lui George Pop, deasupra lui. Trebuie făcute cruci de marmură neagră. Tot în același cimitir e înmormântat protopopul greco-catolic Alexandru Achim, publicist, om de cultură, dar și conducătorul primei gărzi naționale din Ardeal, constituită la Băsesti. E o mare personalitate care trebuie recuperată. Nu are cruce, trebuie, la fel, cruce de marmură, trebuie, de asemenea, o alee de la mormintele familiei George Pop pâna la Alexandru Achim, care este mai sus în deal. E destul de complicat, trebuie nivelate și câteva morminte pentru a putea turna aleea. Tot aici în cimitir e înmormântat Alexandru Pop, delegat din partea Cercului Electoral Cehu Silvaniei, din care făcea parte și Băseștiul, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Fiecare cerc electoral a avut 5 reprezentanți cu credențial, George Pop a fost delegat de drept, fiind președintele Partidului Național Român. Are cruce de marmură albă, dar anul trecut s-a răsturnat. Trebuie refăcut mormântul. S-a făcut deja o placă de marmură neagră, pe care este scris că a fost în delegația de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Tot în acest cimitir, vis-a-vis de George Pop, e o cruce celtică. Acolo e înmormântat Pop Andrei, locotenent în armata austro-ungară, ce a luptat împotriva armatei lui Napoleon. Trebuie refăcut și acest mormânt și pus în valoare! De asemenea, la intrare în acest cimitir se află mormântul învățătorului Chira Gavril, care a facut pare din delegația celor 300 care au dus Memorandumul la Viena, în 1892. Din Băsești a fost delegația cea mai numeroasă; George Pop, Chira Gavril-învățătorul , Pop Vasile și Pop Florea, gospodari din Băsești (însă nu e cunoscut amplasamentul mormintelor acestora) și preotul greco-catolic din Stremț, Teodor Lenghel. Preotul Antonius Balibanu, ( înmormântat la biserica veche din Băsești) era atunci, în1892, preot în Unimat și a făcut și el parte din delegația celor 300.

Totodată, e de amintit că se continuă lucrările în zona mănăstirii. De asemenea, la grădinița și că, în curând, va fi reabilitată și școala!

S-a întâmplat în 2 ianuarie 1919:

 

Consiliul Dirigent al Transilvaniei proceda la organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe, şi numea prefecţi în toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu.