Bustul lui George Pop de Băseşti

În centrul comunei Băsești, în fața primăriei, se află bustul lui George Pop de Băseşti. Monumentul are înălţimea de 360 cm, din care bustul, turnat în bronz, are 105 cm. Postamentul monumentului are plan pătrat cu latura de 430 cm, iar soclul, înalt de 205 cm, are formă paralelipipedică de bază tot pătrată, de 80 cm latura. Aceste părţi ale monumentului sunt construite din beton armat şi au fost acoperite cu plăci de marmură albă. Pe latura de sud a soclului, pe o placă de marmură neagră, de 30/70 cm, se află inscripţia: „George Pop de Băseşti 1935-1919". O altă inscripţie se află pe partea dorsală a bustului: „Năstase Iustin 1975", indicând numele sculptorului şi anul realizării operei de artă.

Dezvelirea monumentului a avut loc în data de 27 noiembrie 1977, în prezenţa unui numeros public. Festivitatea grandioasă, pătrunsă de un fierbinte patriotism, a prilejuit evocarea vieţii şi activităţii lui badea George, viaţă care a coincis cu perioada cea mai frământată din istoria Transilvaniei, încheiată la 1918 cu Marea Unirea, visul secular al tuturor românilor.

S-a întâmplat în 13 septembrie1910

 Fruntaşii politici români din Transilvania adresează guvernului ungar un memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române.

Partidul Național Român a fost partidul politic care a reprezentat interesele națiunii române din Transilvania, întregul Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina, în perioada dualismului. Până la conferința de unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881 au activat două partide naționale: PNR din Banat și Ungaria și PNR din Transilvania. La 23 februarie 1869, are loc la Miercurea Sibiului o conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania. Istoria românilor din Transilvania, lupta pentru drepturile lor legitime, individuale și naționale constituie baza de la care a pornit PNR din Transilvania. Partidul Național Român din Transilvania militează pentru recunoașterea individualității principatului transilvănean. Ca tactică politică a partidului se proclamă „pasivismul”, aceasta însemnând ca partidul să se abțină de a participa la lupta electorală inegală din Austro-Ungaria, dar să continue lupta politică națională. La 22 martie 1869 partidul este interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând dreptul să se constituie într-un „partid național”. Momentul cel mai important din activitatea națională a fost înaintarea în anul 1892 a Memorandului, redactat de Iuliu Coroianu către împăratul Austro-Ungariei, Francisc Iosif. Ca urmare a acestui fapt, întregul comitet executiv al PNR va fi pus sub acuzare de către guvernul ungar. Procesul s-a desfășurat la Cluj în mai 1894, fiind pronunțate sentințe privative de libertate. Din anul 1905 s-a trecut la activism, adică participare la procesul electoral.

După moartea lui Ioan Rațiu, în anul 1902, președinte al PNR a fost ales George Pop de Băsești.

Comitetul Executiv al PNR a declarat, la 5/18 octombrie 1918, independența Transilvaniei față de Austro-Ungaria, iar declarația de independență a fost citită în parlamentul de la Budapesta, de Alexandru Vaida-Voievod la 22 octombrie 1918.Împreună cu Partidul Social-Democrat din Transilvania și Banat a organizat Adunarea Națională din 1918 de la Alba Iulia, prin care Transilvania s-a unit cu România. După Unire, Partidul Național Român a început să se intituleze Partidul Național și a adoptat ca program propriu Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conferința partidului din 9 august 1919 a ales în funcția de președinte pe Iuliu Maniu, în locul lui George Pop de Băsești, care încetase din viață la 23 februarie 1919.

Festivalul "Pe sub Poala Codrului- Prânzul miresei Anicuța", ediția a IV-a, din satul Stremț, comuna Băsești...

 

Sursa foto: #asociatiaionalanei și Marius Ionuțaș

Sursa foto: #asociatiaionalanei și Marius Ionuțaș

Sursa foto: #asociatiaionalanei și Marius Ionuțaș

Biserica Greco–Catolică Sfântul Anton de Padova din Băsești...

 

Înălțată în centrul satului, Biserica Greco–Catolică Sfântul Anton de Padova din Băsești, sfințită pe 19 iunie 2009, întregește într-un mod deosebit de plăcut ansamblul arhitectural al zonei. Construită numai din lemn, integrată perfect în sufletul locului, se prezintă în întregul său ca o sculptură ce capătă, pe măsură ce te apropii, dimensiuni și expresii nebănuite, izvorâte din memoria istoriei lemnului.

Foto: Marius Ionuțaș

O veste bună pentru iubitorii de cultură...

 După ce Casa Memorială “George Pop de Băsești” a fost inclusă, în 2020, pe „Ruta Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România”, alături de 34 muzee și case memoriale, anul acesta s-a reușit prin PNRR finanțarea proiectului Centrului Cultural din Băsești, ce cuprinde reabilitarea curții Casei Memoriale “George Pop de Băsești” și realizarea unui amfiteatru pentru spectacole, cu o capacitate de 350 locuri.

Amintiri din Epoca de Aur...

 

În anii `80, pe vremea austerității, când curentul se întrerupea când îți era lumea mai dragă, lampa, lămpașul și călcătorul (fierul de călcat cu jar) nu lipseau din gospodăria țărănească din Băsești...

Îmi amintesc că pe atunci fotoghinul (gazul lampant) și moșinile(chibritele) se procurau cu greu de la magazinul sătesc, însă de erai prieten cu Mitru Podină, gestionarul, problema era ca rezolvată, sistemul PCR (pile-cunoștințe-relații), funcționând ca pe roate...

Cândva, în prima zi de școală…

 

În perioada comunistă, când eu am frecventat cursurile școlii generale din localitatea natală, Băsești, anul școlar debuta pe 15 septembrie, la o zi după Ziua Crucii, moment când la Asuajul de Sus avea loc Festivalul Interjudețean al Cântecului şi Dansului Popular din Ţara Codrului, cu ocazia tradiţionalului „Târg al Cepelor”, la care participa o bună parte din comunitatea noastră.

Prima zi de școală era marcată de festivități, de bucuria reîntâlnirii cu ceilalți colegi și cu dascălii. Apoi, intram în clasă la prima oră de dirigenție, ocazie cu care primeam manualele școlare,unele noi, altele vechi, și vestea că nu le vom folosi prea curând pentru că urma să participăm la practica agricolă, la culesul fructelor de la ferma de la Gostat (I.A.S.- Întreprinderea Agricolă de Stat) și C.A.P.(Cooperativa Agricolă de Producție), sau la pădure la recoltat de ghindă ori fructe de pădure, sau la împădurit, la plantat de puieți. Cei ce nu iubeau școala se bucurau de această veste, de faptul că, oarecum, vacanța mare se mai prelungea cel puțin câteva săptămâni.

Deși nu fugeam de muncă, lucrând chiar și în vacanță, fiind obligați să avem un număr de norme (activități plătite modic la Colectiv(C.A.P.), vestea că începeam școala cu o pauză nu era pe gustul meu, fiind obosit de zilele din vacanța de vară petrecute pe câmp la transportul inului, ori la selectorul de cereale de la Colectiv.

Odinioară, deși se îmbina la început de an școlar munca patriotică și învățătura, clipele acelea au rămas de neuitat, făcând parte din tezaurul sublim al copilăriei!

"Pe sub poala Codrului- Prânzul miresei Anicuța"

 Duminică, 11 septembrie 2022, în Căminul Cultural din Stremț, com. Băsești, va avea loc a-IV-a ediție a festivalului concurs de interpretare muzică populară "Pe sub poala Codrului- Prânzul miresei Anicuța", organizat de Asociația "ION al ANEI".

Evenimentul va fi prefațat, la 13.00, cu un moment de comemorare a eroilor, la Troița Eroilor Nesărbătoriți.

Bădăcin 21 aprilie 1991: Un grup de săteni din Băsești-Maramureș la dezvelirea bustului lui Iuliu Maniu...