George Pop de Băsești- schiță biografică

"S-a născut la 1 august 1835, în comuna Băsești, într-o familie de origine nobilă atestată cu diplomă nobiliară și blazon.

A fost căsătorit cu Maria Pop, născută Loșonți, și a avut două fiice: Maria Carolina, care a decedat dar numai câteva luni și Elena, căsătorită cu avocatul Francisc Hossu-Longin.

A decedat la 23 februarie 1919 și a fost înmormântat la 26 februarie, în comuna natală.

Studii și activitate

După terminarea clasele primare la școala din Băsești, continuă liceul la Baia Mare, încheindu-l la Oradea, în anul 1854. Aici se înscrie la Facultatea de Drept. În această perioadă a intrat în "Societatea literară a junimei studioase". În anul 1859 a fost înrolat în armată austriacă.

După satisfacerea stagiului militar a îndeplinit funcțiile de primpretor și apoi de judecător la Scaunul orfanal, după care la cel județean  sau "comitantes". Aceste posturi i-au facilitat drepturi în viața parlamentară, fiind ales de mai multe ori deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde duce o luptă susținută împotriva dualismului austro- ungar.

A luat parte la viața politică a comitatului său în împrejurările Dietei transilvane de la Sibiu, în perioada 1863- 1864. A fost ales de două ori deputat în Circumscripția electorală Cehu Silvaniei, în anii 1875 și 1878. În calitate de membru al Comitetului Central Electoral al Partidului Național a participat la conferințe naționale, unde susținea setea de dreptate a românilor.

În anul 1906 înființează, în comuna Băsești, banca cu numele "Codreanca", aducându-și contribuția și la înființarea în cuprinsul Sălajului, de societăți culturale și economice: "Reuniunea învățătorilor români sălajeni", 1870, "Despărțământul Sălăjean al ASTREI", 1870, "Reuniunea femeilor române sălăjene", 1881- în cadrul căreia activat și fiica sa, Elena Pop, făcând colecte importante pentru răniții și ostași români de peste munți în războiul pentru independență din 1877, precum și pentru familiile țăranilor căzuți în răscoala din 1907. În 1879 se pronunță vehement împotriva Legii școlare, prin care guvernul intenționa să introducă limba maghiară și în școlile primare confesionale. Insistă pentru elaborarea legii electorale și pentru Transilvania.

A colaborat cu competență alături de faimoși ziariști și oameni de cultură, la o serie de publicații de prestigiu în epoca: " Tribuna", " Gazeta Transilvaniei", "Observatorul" etc.

Este cunoscut ca unul dintre inițiatorii și autorii Memorandului, înaintat în 1892 împăratului de la Viena, prin care fruntașii transilvăneni denunțau politica intolerantă și abuzurile Guvernului din Budapesta față de îndreptățitele drepturi ale românilor. Ca urmare a acestor lupte îndârjite pentru drepturile românilor , 1 Decembrie 1918, dintre cei 1228 de delegați din toată Transilvania, a fost ales președintele istoricei Adunări Naționale de la Alba Iulia, unde s-a proclamat Unirea cea mare a tuturor românilor.

În anul 1923, i-a fost inaugurat monumentul funerar, iar în 1975, pentru a i se cinsti memoria, în centrul comunei Băsești a fost înălțat bustul ilustrului înaintaș. Casa familiei sale adăpostește un muzeu, ce reiterează momentele din epopeea reîntregirii țării.

În localitatea Băsești funcționează Fundația "George Pop de Băsești", avându-l a președinte pe primarul Ioan călăuz, fiu al satului."

Vasile IUGA de Săliște