Ioan Georgescu- autorul monografiei lui George Pop de Băsești

S-a născut la data de 16 martie 1889, în localitatea Scorei, comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu.

A urmat studiile primare în localitatea natală, apoi liceul la Blaj, pe care l-a absolvit în anul 1907. După terminarea liceului urmează studiile teologice, din care primul an îl face la Oradea, iar restul le continuă la Budapesta. În anul 1913 și-a luat doctoratul în Teologie la Viena.

Din anul 1913 este numit profesor de religie la "Liceul de băieți" și la "Școala Normală Română Unită din Oradea". În anul 1918 devine profesor de teologie la Blaj și secretar literar al Asociației ASTRA-Despărțământul-Sibiu , apoi profesor la Liceul "Mircea cel Mare" din Constanța. Ulterior este numit subdirector general al Ministerului Cultelor, cu detașare la Președinția Consiliului de Miniștri din București.

La data de 1 august 1921, cu ocazia inaugurării monumentului funerar George Pop de Băsești, din localitatea Băsești, în calitate de secretar general al Astrei, a rostit un discurs alături de alte personalități ecleziastice și diplomatice prezente. La acest eveniment a participat un sobor de 50 de preoți și peste 15.000 de oameni veniți din toată țara.

A fost hirotonit preot la 1 iulie 1931 și numit canonic, în anul 1932, la Episcopia Română Unită cu Roma din Oradea. A activat ca profesor de istorie bisericească la Academia Teologică Unită din Oradea, canonic și conferențiar al Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU).

În duminica de 4 august 1935, cu ocazia centenarului nașterii lui George Pop de Băsești, a ținut un discurs la Radio București și a publicat mai multe articole în presa română din capitală și nu numai.

La 30 iunie 1936 a fost felicitat de Sfântul Părinte al Bisericii Catolice din Roma pentru lucrarea "Din presa periodică în România", care a fost lansată cu ocazia expoziției mondiale a Presei Catolice din Vatican.

În perioada care a urmat Dictatului de la Viena( 1940- 1944), în timpul ocupației horthyste a predat și limba maghiară, la Școala Normală Română Unită din Oradea. Multe din lecțiile sale erau axate însă pe continuitatea românilor în Dacia, sau vorbeau despre drepturile românilor asupra Transilvaniei, ceea ce i-a uimit și speriat pe elevii săi. Toate acestea le mărturisesc profesorul Aurel Bulzan din Cluj Napoca și colonelul Ioan Firez, care i-au fost elevi.

Preotul prof. dr. Ioan Georgescu era cunoscător a cinci limbi străine: germana, franceza, latina, maghiara și rusă, pe care le și preda.

După anul 1945, a început și pentru el suferința cauzată de interzicerea Bisericii greco-catolice, al cărei preot a fost. La început s-a izolat, însă până la urmă, intrând în vizorul autorităților comuniste, a rămas fără serviciu; mai târziu a fost încadrat ca profesor suplinitor de limba rusă la Cisnădie, județul Sibiu.

La 29 septembrie 1961, ca mulți alți preoți greco-catolici, a fost arestat. A suferit închisoare pentru apararea credinței sale greco-catolice.

În anul 1964, la vârsta de 75 de ani, a fost eliberată. A fost găzduit, de nepoata sa la București, unde a studiat și cercetat numeroase documente din Biblioteca Academiei Române.

A decedat la 4 martie 1968, în urma unui atac de cord, pe stradă în București. A fost adus la Săcădate, județul Sibiu, de nepotul său, preotul Prie, trecut la ortodoxie de frică, care l-a înmormântat în cimitirul din această localitate.

Preotul prof. dr. Ioan Georgescu în decursul activității sale a publicat numeroase lucrări, dintre care prezentăm următoarele:

-Satul meu, un sat din Ardeal;

-Istoria biserici creștine universale cu deosebită privire la trecutul bisericii românești unite cu Roma;

-Istoria Seminarului român unit din Oradea;

-Un martir al datoriei către țară;

- Episcopul Mihail Pavel;

- Momente din viața Bisericii Unite în ultimii 10 ani (1918- 1928);

- În fața celor rătăciți;

-Școlile din Blaj;

- Apologetica religiei creștine catolice;

- Bisericile românești;

- Poeți în rugăciune;

-Emilia Viciu. pedagogul și opera lui;

- Tudor Vladimirescu;

- Avram Iancu;

-Prin România;

-Dr. Ion Rațiu (1828- 1902). 50 de ani din luptele naționale ale românilor ardeleni;

- 15 ani de transhumanța în Țările Române;

-Coloniile germane din Dobrogea;

-Principele Dimitrie Cantemir. Despre Coran;

-Românii Transilvăneni în Dobrogea;

- Din trecutul românesc al Dobrogei;

-George Pop de Băsești. 60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, Oradea, 1935, 431 pagini;