Băseştiul este o imagine fidelă a satului românesc transilvan, care păstrează şi exprimă Legea românească, o realitate vie, spaţiul unde băseștenii, urmași ai dacilor liberi, au învăţat să trăiască într-o cuprinzătoare viziune metafizică şi religioasă. Viaţa locuitorilor este străbătută de un bogat suflu mistic. La împlinirea rosturilor superioare de oameni, la dârzenia, evlavia, spiritul întreprinzător şi setea de dreptate au adăugat, în timp, sub îndrumarea unor vrednici preoţi, o intensă viaţă interioară şi religioasă. Necuprinsul acestei lumi, darurile şi tainele ţesute uimitor în fiecare om, în fiecare act şi trecere, i-au făcut şi îi fac să trăiască frumos, îi fac să lupte şi azi pentru cucerirea sensului şi sprijinului absolut: Dumnezeu.
În Băseşti, religia nu este o activitate în care socialul domină, nu este un fenomen care se produce mecanic în virtutea cine ştie căror legi sociale sau un sistem de credinţă ce presupune un cod de etică. Religia este, în mod evident, o adevărată şi cea mai de seamă activitate spirituală, o profundă relaţie cu Dumnezeu, loc de obârşie a virtuţilor şi dezvoltare a tuturor forţelor de creaţie şi de viaţă demnă ale omului.
Localitatea Băseşti –„Mica Romă” de la poalele Codrului, este considerată, după Blaj, a doua localitate din Transilvania ca valoare spirituală şi poartă amprenta unor venerabile personalităţi politice, culturale şi duhovniceşti, care au marcat, iar unii o fac încă, destinul poporului român din Transilvania: George Pop de Băseşti (1835-1919), om politic, „marele tribun al Unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă” şi preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, Dumitru Pop (1927-2002), etnolog, profesor la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu Pop (n. 1953), Arhiepiscop al Alba Iuliei, fostul ministru Decebal Traian Remeș(1949 – 2020) și multe alte personalități...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu