Istoricul școlii din Băsești...

 

Încă de pe vremea lui Gheorghe Șincai (1754-1816), în Băsești, începând cu 1784, a existat o școală situată într- o căsuță mică, cu ferestre mici, pentru luminarea poporului.

În 1902, când dascăl a fost Chira Ioan, au fost construite o sală de clasă, cancelaria și biroul directorului. Pentru aceste lucrări piatra și lemnele și au fost aduse din Odești, iar țigla a fost procurată de la Zalău. Zidurile clădirii au fost înălțate de săteni. La ridicarea acesteia au contribuit financiar, în mod deosebit, George Pop de Băsești și Boitor Chirilă.

În perioada 1923-1950 dascălul școlii a fost învățătorul Robu Vasile. Acesta construiește între anii 1931- 1933 "Casa învățătorului" (clădirea de lângă școală) care, în 1950 devine grădinița cu program prelungit.

Între anii 1934-1936 s-a construit școala nouă. În 1952, la clădirea școlii au mai fost adăugate încă trei săli de clasă și actualele coridoare.

Învățătorul Ioan Chira, dascăl la Băsești în perioada 1886- 1914, avea un tact pedagogic admirabil și solide cunoștințe muzicale. El este pomenit de generație în generație ca un dascăl care a luminat mințile elevilor săi și un patriot care a desfășurat o bogată activitate culturală. În perioada 1911-1912, dascălul Chira Ioan a fost înlocuit de învățătorul Dariu Pop. Acest nou dascăl a fost și dirijorul corului de Băsești. Din cauza repertoriului ales, ce a intrat în conștiința maselor, în 1914, este nevoit să fugă peste Carpați, pentru a scăpa de consecințele nefaste ale regimului antiromânesc. În perioada 1914-1915 învățător la Băsești a fost Antoniu Băliban. Începând cu anul 1919, școala de la Băsești l-a avut ca învățător pe Petru Robu, dascăl ales pe viață. Acestuia i-a urmat Robu Vasile, dascăl născut în Oarța de Jos, în 3 ianuarie 1898.

Dascălul Vasile Robu a stat circa trei decenii ca învățător la Băsești, exceptând anii refugiului. Acesta a înființat societatea de lectură "George Pop de Băsești", o cooperativă școlară, o cantină, o bibliotecă și un minunat cor de copii. De asemenea, dascălul Robu a fost și dirijorul corului plugarilor din Băsești.

Odată cu anexarea Ardealului de Nord, prin Dictatul de la Viena, încheiat la 30 august 1940, cursurile la școla din Băsești se fac în limba maghiară. De abia în 1945, se reiau cursurile în limba română.

La școala din Băsești, așa cum rezultă din Condicile vechi, se învățau scrisul, cititul, aritmetica, religia și cântatul.

Dintr-o statistica făcută în 1930 reiese că în sat erau 915 instruiți și 310 neștiutori de carte.

Între anii 1897-1904, școala din Băsești avea o structură simplă, cu trei clase și una pregătitoare. În anul școlar 1904-1905 s-a mai înființat o clasă, iar din 1905- 1906 până în 1914 școala a funcționat cu șase clase. În anul școlar 1919 - 1920, s-a revenit la structura de patru clase, situație ce se schimbă în anul școlar 1922-1923 când existau șapte clase. În anul 1963, când clasa VIII-a devine obligatorie, apare și clasa a opta.

În ceea ce privește obiectele predate în cadrul școlii, în perioada 1912-1913, existau următoarele rubrici în catalog: Purtarea morală, Diligință, Religiunea, Învățătură intuitivă, Scrisul-cetitul, Gramatica, Stilul, Limba magheară, Aritmetica, Geometria, Geografia, Istoria, Constituția patriei, Istoria naturală, Fizica, Economia, Caligrafia, Desemn, Cânt, Gimnastică, Clasa generală , Nr. orelor neglese (nescuzate).

În perioada 1930-1931, existau următoarele rubrici în catalog: Exerciții gramaticale, Cetirea, Exerciții de memorie, Exerciții de compunere, Aritmetica și Geometria, Religia, Istoria, Cultura socială și învățământul civic, Geografia, Științele fizico-naturale, Higiena, Desen, Caligrafia, Cântul, Exerciții de educație fizică, Lucrul manual băieți și aplicații practice, Lucrul manual fete, Gospodărie și Purtare.

În perioada 1945-1946, existau următoarele rubrici în catalog: Deprinderi higienice, Sport și gimnastică, Anatomie și higienă, Cetire, Compunere, Gramatică, Memorizare, Istorie, Matematică, Științe fizico-chimice, Științele naturale, Geografie, Lucru de mână, Practică agricolă, Gospodărie, Scriere frumoasă, Desen, Cânt, Lecturi și recitaluri frumoase,Teatru școlar, Religia, Datoriile omului și cetățeanului, Purtarea și Frecvența.

Menționez faptul că în perioada 1952-1963, școala din Băsești era o școală de centru pentru Zona Codrului, fiind frecventată de elevii din Bicaz, Oarța de Sus, Oarța de Jos, Stremț, Săliște, Odești, Băița de sub Codru și Tămășești. Elevii erau cazați la internat și aveau burse școlare.

Din arhiva școlară am aflat și numele celor ce au condus școala din Băsești, ca directori, începând cu 1950, după cum urmează:

1950-1951- înv. Ioan Tămășanu

1951-1953- înv. Aurel Ghriti

1954-1957- înv. Aurel Ivănescu

1958-1959- înv. Maria Satmari

1959-1965- înv. Aurel Fălăuș

1965- 1966-înv. Maria Pop

1966-1972-înv. Dumitru Pop

1972-1980-prof. Alexandru Pop

1980-1989-prof. Mircea Moldovan

1989-1994-prof. Aurelia Costin

1994-2007-prof. Cornelia Cuciulătan

2007-2013 -prof. Mirela-Emilia Pop

2013-2021 -prof. Iulia Papariga

2021- -prof. Silvia Lorena Bolchiş

2021- -prof. Crina Blidar

Menționez că școala din Băsești face parte din categoria celor confesionale, ce au fost retrocedate prin comisia națională de retrocedări, fapt pentru care Primăria Băsești se află în negocieri cu proprietarii, pentru a putea face investițiile de care e atâta nevoie.