Satul Băsești, așezat de o parte și de cealaltă a unui pârâu, pe două dealuri, la poala codrului, a cunoscut de-a lungul timpului pe lângă vitregia vremurilor, când imperii rapace l-au râvnit și subjugat, și cea a vremii, în special primăvara, la topirea zăpezilor, dar și în verile și toamnele ploioase, când râulețul sărăcăcios, afluent al Sălajului, se umfla sub presiunea precipitațiilor diluviene, producând adevărate dezastre. Unul dintre ele, inundațiile din mai 1970.
Deși locuiam pe deal, departe de zonele inundate, această nenorocire a cuprins și panicat tot satul, parcă Bunul Dumnezeu vrând să ne încerce credința, punându-ne încă o dată la încercare.
Inundațiile din 1970 au inundat curțile și terenurile din preajma pârâului, iar în locurile mai joase și casele.
Fiind doar de 1 an, amploarea acestor inundații am cunoscut-o doar din povești.
Un comentariu a unui consătean la postarea dedicată istoriei școlii, mi-a adus aminte de acele povești din vremea copilăriei, mai ales când ploua cu găleata, când se făcea, din teamă, comparații cu amploarea inundațiilor catastrofale din primăvara lui 1970.
Inundațiile din 1970 au dus sub ape școala, casa parohială, postul de miliție și gospodăriile din zona limitrofă pârâului. Una dintre anexele din spatele școlii, Atelierul, s-a prăbușit, iar materialele depozitate acolo au fost distruse, înghițite sau purtate de ape.
Purtat de amintiri, mulțumesc celor ce poposesc aici, în universul online dedicat lui George Pop de Băsești și băseștenilor! Totodată, vă invit , cu drag, să vizitați locul de baștină al Patriahului cauzei românești, George Pop de Băsești, satul ce pe vremea comuniștilor urma să fie ras din memoria colectivă, deși era recunoscut ca „Mica Romă” de la poala Codrului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu