Nobilii din Băsești erau oameni harnici, cu dare de mână. Ștefan, fiul lui Dumitru Pop, cumpără de la contele Tokoli Imre moșiile din Băsești și Oarța de Jos. La 31 .10.1678, Principele Ardealului Mihail Apafi încuviințează înregistrarea, deci legitimitatea proprietății, act ce consfințește înnobilarea familiei Pop de Băsești.
Petru Pop de Băsești cel Tânăr, născut la 1814 și mort la 1869, tatăl lui George Pop, a fost un om cu calități deosebite. Soția lui, Susana Pop de Turț, a fost o femeie nobilă, econoamă, prevăzătoare, calități ce are să le transmită și iubitul ei fiu.
George Pop de Băsești vede lumina zilei la 1.08.1835. El își începe studiile în comuna natală, apoi le continuă la Baia Mare și la Oradea. Dându-și bine seama că, fără de căsătorie, n-ai casă adevărată, în 1860, el se căsătorește cu Maria Loșonți, o femeie caritativă și credincioasă, mariaj binecuvântat de Dumnezeu cu două fiice: Maria Carolina și Elena Gheorghina. Prima fiică moare la vârsta de un an. A două fiică, venerabila Elena Hossu Longin, devine întemeietoarea Reuniunii femeilor române din Sălaj, a celei din Hunedoara, creatoarea atelierului de țesături și cusături românești din Orăștie, președinta Uniunii femeilor creștine, scriitoare și conferențiară strălucită, o fericită sinteză a calităților cu care sunt înzestrați nobilii ei părinți. Știind că o educație aleasă se dobândește în institutele călugărești, în toamna anului 1873, George Pop de Băsești, le trimite la studii, la Budapesta, la Mănăstirea Sfânta Maria a călugărițelor engleze, pe fiica lui Elena, și pe surioara sa, Maria, rămasă în grija lui după moartea părinților.
În timpul robiei de la Vacz, unde a fost închis în urma procesului memorandiștilor, în 1895, lui George Pop de Băsești îi moare soția, de supărare.
După Marea Unire, după ce și- a văzut visul cu ochii, George Pop de Băsești trece la cele veșnice la 23 februarie 1919.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu