Fiind născut în comuna Băsești, cunoșteam încă din copilărie legende despre haiducul codrilor, Vasile Blidaru, din Odești, acesta pribegit prin codru între anii 1949- 1958, din cauza înscenării de către comuniști a unui proces, pentru motive puerile, în urma căruia a fost condamnat, acesta devenind cel mai înverșunat opozant al regimului comunist din Țara Codrului.
Se vorbește că Blidaru a fost trădat de către Florica Rogoz din satul Huta, comuna Băița de sub Codru, despre care se zvonește că i-a fost amant. Soțul Floricăi Rogoz, Traian, a fost și el haiduc în ceata lui Blidaru. Această femeie misterioasă, ce a pus capăt pribegiei fugarului Blidaru, a constituit cheia întregii legende a faimosului haiduc.
Grație fiicei Floricăi Rogoz, Emilia, am luat la cunoștința despre drama familiei sale.
Despre Vasile Blidaru s-au scris multe cărți. În toate acestea, el e catalogat ca luptător al rezistenței anticomuniste. Indiferent cum au fost descrise faptele haiducului, există o certitudine și anume că Vasile Blidaru a fost împușcat în curtea casei Floricăi Rogoz, ce i-a fost iubită. Ea l-a trădat pentru a-și salva soțul din pușcărie.
Florica a locuit la Huta într- o căsuță mică, lângă pădurea care coboară și azi până în curtea familiei Rogoz. Ea a murit în 1973 și a avut trei copii: Emilia, Liviu și Maria. Fiica Emilia neagă faptul că Vasile Blidaru a fost iubitul mamei sale și, de asemenea, că mama ei nu l-a trădat pe acesta. Totodată, Emilia recunoaște că mama ei se cunoștea cu Blidaru pentru că erau și prieteni de familie, mai ales că soția lui Blidaru era o bună croitoreasă, iar mama ei își cosea straiele la aceasta.
E uluitor faptul că Traian Rogoz, soțul Floricăi, a fost pârât de vecini pentru că a avut în proprietate un cazan de fiert țuică, aspect interzis de regimul comunist, fapt pentru care a fost întemnițat. Când au sosit milițienii, Traian Rogoz a fugit în munți, loc unde a stat ani de zile. El a fost închis în pușcărie nouă ani. Până la prinderea lui Traian, preț de șase luni, Emilia și mama sa au fost reținute la Zalău.
Casa Floricăi Rogoz a devenit un fir de cazarmă unde stăteau zi și noapte securiștii ca sa-l captureze pe Vasile Blidaru.
Florica i-a cerut lui Blidaru să nu mai treacă pragul casei, deoarece era în pericol și urmau să aibă de suferit cu toții. Blidaru nu a ascultat-o pe Florica și s-a dus la ea ca să-i mărturisească visul ce prevestea curând un mare necaz. Florica Rogoz l-a certat că vizitat-o din nou, iar când a ieșit din casă a fost împușcat.
În satul Huta, oamenii știau una și bună, Florica Rogoz a trăit ani buni cu Vasile Blidaru, ce i-a fost amant. Mai mult, Blidaru l-ar fi făcut prins pe Traian Rogoz, pentru a putea trăi liniștit cu soția acestuia. Tot consătenii spun că Florica l-ar fi trădat pe Blidaru, deoarece securiștii i-au promis că dacă va ajuta la prinderea acestuia, îl vor eliberă pe Traian. Așa s-a și întâmplat, pentru că după o săptămână de la moartea lui Blidaru, Traian Rogoz a ieșit din pușcărie.
Florica Rogoz a fost o femeie superbă, înaltă și zveltă, cu părul lung pe spate, cu o față care putea oricând eclipsa multe artiste ale vremii, fapt pentru care se putea deduce , cu ușurință, de ce o invidia și o bârfea tot satul și de ce Blidaru nesocotea toate pericolele pentru a fi în preajma ei pentru câteva ore. Singura ființă care ne-ar fi putut spune adevărul a dus cu ea în mormânt secretul acestei povești de iubire, poate chiar mai frumoasă și mai tragică decât faptele de haiducie, povestite din tată în fiu, și rămase nemuritoare în aceste locuri de codru, unde pădurea coboară în taină în curțile caselor, obosită de atâtea amintiri și legende…
Sursa: Iosif Țiproc, "VASILE BLIDARU omul și legenda", apărută la editura "SOLSTIȚIU", în 2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu