Tânărul maramureșean Marius Remeș, un adevărat maestru al taragotului

 Azi vă invităm să cunoașteți mai bine un tânăr artist, care prin muncă și ambiție a ajuns departe. Este vorba despre Marius Remeș, un adevărat maestru al taragotului.

S-a născut în data de 4 decembrie 2000 în Baia Mare, dar cu domiciliul în Băsești, un sat din Maramureș și aparținător zonei folclorice Sub – Codru.

A crescut și a copilărit în Băsești, unde a fost elev al Școlii Gimnaziale până în clasa a VIII-a. Din clasa a VI-a a început clarinetul la Școala Populară de Artă „Liviu Borlan” Baia Mare cu regretatul profesor Goci Vasile.

A continuat studiile liceale în Baia Mare, ca elev la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”. Din clasa a IX-a a început studiul taragotului la Palatul Copiilor cu profesorul Marcel Both. În clasa a X-a a studiat taragot în paralel, un an, cu Ovidiu Cozma. De la finalul clasei a X-a a început studiul taragotului cu Dumitru Dobrican.

După absolvirea liceului a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Din anul 3 de licență începe colaborarea cu Ansamblul Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Alături de acest Ansamblu ajunge să participe la diferite spectacole și festivaluri naționale și internaționale (turnee în: Polonia, Sardinia, India, Franța, Germania). A participat și la Gala Premiilor „Duke of Edinburgh’s International Awards” în cadrul căruia a participat ca și solist instrumentist, membru al orchestrei și inginer de sunet, în 13-14 octombrie 2022.

De-a lungul timpului a obținut premii importante la concursuri naționale de muzică – interpretare instrumentală taragot:

– Premiul III la Festivalul Național „Ioan Petreuș” din Baia Mare, ediția 2018 (perioada liceului, clasa a XII-a);

– Premiul Special „Dumitru Fărcaș” la Festivalul „Taragotul de Aur”, Cluj-Napoca, 2019;

– Participare la Festivalul-Concurs Național „Maria Tănase”, Craiova, 2019;

– Trofeul festivalului „Taragotul Maramureșean”, Baia Mare, 2023.

După absolvirea studiilor de licență continuă ca student masterand tot în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, specialitatea Artă Muzicală și începe cariera de profesor la Clubul Copiilor din Jibou ca profesor titular.

Este, de asemenea, colaborator al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” și dirijor al Corului Plugarilor din Băsești.

„În 2023 am repornit activitatea Corului Plugarilor din Băsești, care de mai bine de 40 de ani stagnează. Este un cor înființat în anul 1887, fiind primul cor din zona de Codru.

Pasiunea pentru muzică vine din simplul fapt că trăind la țară am avut o strânsă legătură atât prin dascălii de la școală, cât și prin activitățile culturale din sat. Bunicul meu mi-a cumpărat primul clarinet cu care am și început studiile.

Muzica pentru mine este o cale de exteriorizare a stării sufletești. În viață întâmpini probleme și obstacole pe care trebuie să le treci, iar pe mine muzica m-a ajutat să trec mai ușor peste aceste hopuri”, declară Marius Remeș.

Îl felicităm pentru toate realizările de până acum și îi dorim mult succes în continuare!

Lavinia-Codruța HERMAN

Sursa https://www.directmm.ro/special/ttanarul-maramuresean-marius-remes-un-adevarat-maestru-al-taragotului-muzica-pentru-mine-este-o-cale-de-exteriorizare-a-starii-sufletesti/

Corul Plugarilor din Băsești

 Duminică, 25 februarie, un eveniment aparte s-a desfășurat în localitatea maramureșeană Băsești. Mai exact, s-au marcat cei 105 ani de la trecerea la cele veșnice a lui George Pop de Băsești, precum și un an de la reactivarea Corului Plugarilor.

Manifestarea a debutat cu depuneri de coroane la bustul lui George Pop de Băsești din centrul comunei și a continuat cu programul artistic la căminul cultural. Invitați au fost Ansamblul Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Călușarul și Corul Plugarilor din Băsești, Alexandra Ciorte, Gabriela Ardusătan, Iasmina Lazaroi.

Evenimentul a fost unul frumos și reușit, care a adus multe emoții și bucurie celor prezenți. O mare parte din reușita acestui eveniment i se detorează tânărului Marius Remeș, fiu al satului, care este și dirijorul Corului Plugarilor, recent reînființat.

Despre acest cor aflăm că a luat naștere, inițial, în 1887 și a fost primul din zona Codrului. Prin activitatea sa culturală, patriotică și religioasă a contribuit la promovarea spiritului românesc și creștinesc de pe aceste plaiuri.

„Grație cunoștințelor muzicale ale învățătorului Ioan Chira, în 1889, acesta a pus bazele și unui cor de copii. Corul din Băsești a participat la anumite manifestări românești din județ și a cântat în cadrul tradiționalelor adunări ale Despărțământului sălăjean- chiorean al Astrei.

În 1910 la conducerea corului este adus învățătorul Dariu Pop de la școala din satul Bulgari. Prin caracterul său energic și prin vastele sale cunoștințe muzicale a izbutit să ridice calitatea artistică a formației corale la un superior standard competitiv. El s-a ocupat, îndeosebi, de corul bărbătesc bisericesc, fiind plătit de George Pop de Băsești, care îi cinstea pe coriștii foarte buni în coroane.

În vara lui 1911, corul satului a participat la concursul de la Mădăras, reușind să câștige locul I și apoi să susțină concerte la Craidorolț și Satu Mare. Pentru că s-au cântat cântece naționale, ce nu erau pe placul stăpânirii maghiare, dirijorul Dariu Pop a fost dat în judecată, iar după proces el nu s-a mai întors la Băsești.

În timpul războiului, corul nu a activat din lipsa dirijorului și din cauza chemării bărbaților la război. Renașterea corului s-a datorat învățătorului Petre Robu, ce a activat timp de doi ani, în 1919 și 1920.

În vara anului 1921 corul este condus de țăranul Dumitru Pop (al lui Ghiurichi), ce era și cantor la biserică (1917-1920). A prezentat concerte cu prilejul conferințelor ținute de preotul Alexandru Achim și Vasile Robu în satele învecinate. În 1921 corul a fost dirijat de Simion Todică.

În 1 noiembrie 1921, a primit titularizarea la școala din Băsești învățătorul Vasile Robu, ce a înființat un distins cor de copii și a preluat, totodată, destinele “corului plugarilor”, dându-i sens și permanență. Corul a prezentat un program artistic de o mare vibrație patriotică cu ocazia inaugurării monumentului eroilor din 15 august 1934.

Peste tot, la Urmeniș, Asuaj, Oarța, Bârsău, corul se bucura de mare apreciere, iar munca dirijorului de prețuirea cuvenită…

Permanenta activitate a corului e menționată de presa vremii: “La Băsești funcționa corul, care la diferite ocaziuni întregește programul adunărilor generale ale despărțământului cu cântece românești, a organizat concerte, al căror venit bănesc a fost menit să contribuie la înzestrarea armatei și alinarea suferințelor celor concentrați”.

Din spusele bătrânilor aflăm că prin anul 1938 corul bărbătesc este reîmprospătat, de el ocupându-se dirijorul Ember Nicolae, adus de doamna Elena Pop. În acest an participă la festivitatea de Ziua Eroilor ce a avut loc la Hodod de ziua Înălțării Domnului. Transportul a fost asigurat de fiica lui George Pop, ce a pus căruțele Curții la dispoziția coriștilor. În 1938, corul a luat parte la sfințirea clopotului de la biserica ortodoxă din Cehu Silvaniei, iar în 1939 este prezent și dă răspunsurile la slujba sfințirii aceleași biserici. De la această dată corul bisericii, dar și corul satului, a fost preluat de Silaghi Gligor, după el urmând cantorul Pop Gheorghe (1936-1989).

În perioada ocupației hortiste, formația corală din Băsești nu a activat. După aceea, încă patru ani, va fi condusă de Vasile Robu, iar între 1951-1957 va avea ca dirijor pe Aurel Ghriti. Începând cu 1957 până în 1963 corul este dirijat de învățătorul Aurel Fălăuș.

Din anul 1964, intervine o pauză de mai mulți ani, corul fiind refăcut în 1973 de dirijorul maramureșan Valentin Băințan, având în componență 70 de persoane din rândul țăranilor și intelectualilor.

Încă din 1973, corul e condus de Ambrozie Remeș din localitate. În februarie 1977, corul din Băsești, condus de acest fiu al satului, participă la sărbătorirea centenarului independenței de stat a României, iar în noiembrie 1977 cântă la dezvelirea bustului marelui luptător național George Pop. În jurul anului 1980, corul s-a dezmembrat, dispărând, din păcate, ultima formație tradițională din zona Codrului. În schimb, corul bisericesc și-a continuat activitatea, fiind dirijat de cantorul Pop Gheorghe”, informează pagina George Pop de Băsești.

După câteva decenii de inactivitate, Corului Plugarilor din Băsești a fost reînființat. Felicitări tuturor celor dornici de a duce tradiția mai departe și mult succes!

https://www.directmm.ro/comunitate/traditia-merge-mai-departe-corul-plugarilor-din-basesti-a-fost-reinfiintat-dupa-cateva-decenii-de-inactivitate/

Sursa foto – Adela Șanta

In memoriam: Dariu Remeș (George Băseșteanu)

 Moartea lui Dariu Remeș, cunoscut în spațiul virtual sub pseudonimul George Băseșteanu, a lăsat un gol dureros în sufletul celor care l-au cunoscut. Pentru mulți, el nu a fost doar o voce activă în online, ci un om de o profundă cultură, un pasionat al artei fotografice și un fin cunoscător al istoriei locale din Maramureș, în special al satului Băsești.

Dariu era un om al imaginilor și al cuvintelor. A lăsat în urmă o colecție valoroasă de fotografii ce redau locuri, oameni și clipe dintr-un Maramureș autentic, greu de surprins de ochiul neantrenat. Prin lentila aparatului său, Băseștiul prindea viață: ulițe, case vechi, colțuri de istorie locală – toate păstrate cu grijă și dăruire.

„A fost pasionat de arta fotografică, în care ne-a redat multe imagini – unele din Băsești – pe care le credeam de mult apuse”, a scris un apropiat.

Cei care l-au cunoscut personal îl descriu drept un erudit: un om citit, călătorit, profund ancorat în valorile culturale și spirituale. Frecventa cercurile culturale din Maramureș și nu doar, fiind mereu deschis la dialoguri despre istorie, tradiții și identitate locală.

„Era o adevărată plăcere să stai de vorbă cu el, nu de puține ori discuțiile se întindeau până târziu în noapte”, își amintește un cunoscut.

Sub numele George Băsășteanu, Dariu și-a construit o prezență online devenită refugiu pentru iubitorii istoriei locale. El înțelegea cu subtilitate gloria, decăderea și renașterea acestui loc, și avea un fel propriu de a le exprima: prin cuvinte bine alese, prin imagine și prin emoție.

„Iubea istoria locului. Iubea și înțelegea Băseștiul. Maramureșul a pierdut un om de mare valoare. Băseștiul, de azi, este mult mai sărac…”

Plecarea lui a fost resimțită cu tristețe profundă de comunitatea online care îl urmărise ani de zile. Multe postări exprimă nu doar regretul, ci și o recunoștință sinceră pentru tot ce a oferit, pentru frumusețea cu care a știut să transforme neîmplinirile personale în daruri pentru ceilalți.

„A avut puterea de a transforma unele neîmpliniri ale lui în împliniri de-ale noastre…”

Oameni ca Dariu Remeș se nasc rar. Discreți, dar esențiali. Nu apar pe prima pagină a ziarelor, dar rămân în amintirea vie a celor care știu ce înseamnă autenticitatea, noblețea spiritului și dragostea pentru rădăcini.

Drum lin, Dariu. Băseștiul te va păstra în memoria lui. Iar Maramureșul nu te va uita.

Vasile Petrovan

Sursa: https://www.directmm.ro/comunitate/iin-mmemoriam-dariu-remes-george-basasteanu/

Peregrinul In memoriam Dariu Remeș ( George Băseșteanu )

 

"Oameni cari au fost" e o lucrare a savantului Nicolae Iorga despre ființe peste care nu trebuie să se aștearnă praful uitării.

Valoarea unui om se observă cel mai bine în momente de răstriște, dar mai ales la finalul parcursului teluric, în regretele celor ce l-au cunoscut ori cu care a interacționat.

Ieri, o veste cumplită m-a cutremurat, un Om din satul natal ce iubea locul unde își avea rădăcinile cu o înverșunare nepământeană, a trecut din lumea cu dor în cea fără dor, Dariu Remeș.

Cunoscut în lumea virtuala sub pseudonimul George Băseșteanu, Dariu a fost o personalitate enciclopedică, un erudit, cu o vastă cultură și profunzimi spirituale, un peregrin al frumosului, ce avea mereu o reverență sinceră, sfântă, față de tradiții.

Pasionat de memorialistică a căutat să fie nu doar un consumator, ci un creator, având și calitatea de a nara, la fel că tatăl său Victor, o ființă despre care Dariu vorbea, afișând o undă de zâmbet pe chip, ca fiind asemenea lui Ilie Moromete.

Dariu era un suflet ancorat adânc în cultură, un iubitor de Neam, un om sfătos ce glăsuia cu căldură despre oameni și locuri ce i-au ajuns la suflet.

Plecarea lui Dariu Remeș ne lasă mai săraci, articolele sale din universul virtual ne vor lipsi, el fiind un custode al memoriei, cu creator cu har ce transforma amintirile în realități, prin cuvânt și imagine. În lumea reliefată de Dariu, o lume apusă prindea viață, iar cu talentul său magnific chipuri și locuri uitate își recăpătau strălucirea.

Iubitor de istorie, tatăl lui, Victor Remeș, le-a pus copiilor nume inspirate din trecut: Traian, Decebal, Darius, Cantemir, Genoveva, iar Dariu a dovedit că a lăsat urme frumoase pe pământ, amintiri și istorisiri de neuitat!

Oameni ca Dariu Remeș se nasc rar. Discreți, dar esențiali. Nu apar pe prima pagină a ziarelor, dar rămân în amintirea vie a celor care știu ce înseamnă autenticitatea, noblețea spiritului și dragostea pentru rădăcini.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Mulțumiri și recunoștință, George Băseșteanu!

Condoleanțe familiei!